Parohia este situată la 29 km de reşedinţa de judeţ – Piatra Neamţ şi 28 km faţă de municipiul Roman, la jumătatea DN 15, Roman – Piatra Neamţ, spre nord, 5 km, faţă de această arteră de circulaţie.
Parohia Bârgăoani este construită ȋn jurul a două biserici: “SF. IOAN BOTEZĂTORUL”, din central satului şi “SF. NICOLAE” – cimitir.
Actuala biserică capelă – Sf. Nicolae, din cimitirul satului este construită din anul 1938, când din cauza unei epidemii de tifos s-a mutat cimitirul din curtea bisericii Sf. Ioan ȋn afara satului. Anterior acesteea, a existat alt locaş construit ȋncă din anul 1834, din care nu mai există nici o urmă. Această biserică este construită din lemn, având clopotniţă deasupra pridvorului (ce posedă clopot de 60 kg. datat 1938), fiind acoperită cu tablă. Posedă o tâmplă (catapeteasmă), deosebit de frumoasă, executată ȋn anul 1938 prin cheltuiala bunului credincios Ioan Dascălu din satul Borniş. Picture icoanelor din această tâmplă aparţine pictorului Antoniu. Ȋn cursul anului 2008 cu străduinţa preotului paroh Mitrea Popuţoaia şi contribuţia credincioşilor s-a reuşit acoperirea acestei vechi biserici din cimitir. Ȋn exterior, s-a reuşit lambrierea cu material lemons lăcuit.
Această capelă de cimitir posedă cele necesare executării cultului orthodox, cu excepţia cărţilor de ritual. Aici slujbele se efectuiază doar la unele sărbători de peste an (Sf. Nicolae, Adormirea Maicii Domnului, Ȋnalţarea Domnului).
Biserica parohie “Sf. Ioan Botezătorul” este datată cu anul 1845 fiind construită pe cheltuiala Caimacanului Vogoridi, numită şi Biserica Domnească. Trebuie să menţionăm că vechimea destul de mare a acestui sfânt locaş (de peste 150 ani) a impus efectuarea unor lucrări capital mai ales ȋn zonele cu fosuri. Astfel au fost făcute lucrări la structura fundaţiei, când s-au alipit contraforturile exterioare, sau când s-a adăugat pridvorul, lucrări care ȋnsă nu pot fi localizate ȋn timp.
Clopotele din turnul-clopotniţă sunt sincrone cu anul construcţiei bisericii şi nu au inscripţii.
Catapeteasma este tot din anul 1845, necunoscându-se numele pictorului care a executat icoanele din toate registrele. Ca toate lăcaşurile de cult construite ȋnainte de anul 1900, biserica are ȋncorporat ȋn ansamblul interior un frumos amvon, iar ȋn partea sudică un util cafas.
Ȋn uma unor lucrări de reparaţii ȋncepute ȋnaintea anului 1990, fără a fi documentate din punct de vedere architectural, biserica a putut fi resfinţită ȋn anul 1992.
Toate obiectele de patrimoniu au fost inventariate şi se păstrează ȋn deplină siguranţă.
Trebuie remarcat interesul deosebit al comitetului parochial ȋn frunte cu preotul paroh pentru buna gospodărire a bisericii. Astfel ȋn cursul anului 2008 s-a reuşit schimbarea ȋntregii instalaţii electrice de la această biserică parohială, precum şi a ȋmprejmuirii exterioare de pe latura vestică. Tot acum ȋn interior a fost montat un frumos candelabru. Meritul este al tuturor credincioşilor, ȋn frunte cu epitropul Ioan Liciu. De asemenea tot prin contribuţia enoriaşilor din parohie si din afara ei s-a reuşit procurarea a două rânduri de veşminte.
Ne facem datoria de a menţiona şi pe unii cântăreţi ce au ajutat la oficierea slujbelor religioase: Vasile Ciupercă, Gheorghe Guţu şi Valerian Cighir.
Actuala casă parohială a fost cumpărată ȋn anul 1976 de la ȋnvăţătorul Gheorghe Guţu, fiind amenajată ulterior cu birou parochial, cameră de rugăciuni şi de spovedanie. Ea a primit şi multe alte ȋmbunătăţiri prin grija şi cheltuiala actualului preot paroh Mitrea Popuţoaia.
Lipsa unei case praznicale proprii ȋi obligă pe credincioşii satului să-şi oficieze ȋndatoririle creştineşti faţă de cei răposaţi ȋn localuri ȋnchiriate (sala căminului cultural) sau chiar la domiciliului solicitanţilor, fapt ce implică mari greutăţi ȋn servirea şi oficierea acestor ȋndatoriri creştineşti.
VIAŢA PAROHIALĂ
Efectivul enoriaşilor totalizează un număr de 80 case locuite de 168 suflete. Preotul are 36 ani vechime, licenţiat, definitivat. Credincioşii sunt toţi români, unii băştinaşi, alţii colonişti, veniţi din zona Bârgăului. Credincioşii se ocupă cu agricultura pe suprafeţe mici, cresc animale iar o parte sunt funcţionari.
PREOŢI SLUJITORI. Nu se cunoaşte ȋntregul şir al păstorilor de la acest sfânt locaş. Ȋi amintim doar pe cei din perioadele recente, precum: Ierom. IRINAH DRĂGAN (1968-1976); Pr. GHEORGHE LUPAŞCU (1976-1984); Ierom. VISARION de la Mănăstirea Văratec (1985-1986); Pr. I. BENŢA (1987-1992); Pr. VASILE SAVIN (1992-1998) şi Pr. MITREA POPUŢOAIA, de la 1 aprilie 1998.
